Ne dorim să mai spunem „carpe diem” și în clipa următoare. Cred totuși că e sănătos să te gândești la ziua de mâine în așa măsură încât să nu o ucizi pe cea de azi.
Îmi alerg permanent viața spre un scop, uitând că și ziua de azi fusese, până ieri, un scop. Iar ca ea au fost toate celelalte: fiecare proiectată, fiecare așteptată, fiecare ucigând-o pe precedenta înainte ca aceasta să apuce să se împlinească. Comportament de criminal în serie.
Pe de altă parte, superficială percepția că acest „trăiește clipa” este un îndemn la a trăi viața inconștient, iresponsabil sau egoist. Nu cumva este un apel la a trăi clipa în totalitea ei și implicit viața în plinătatea ei? Astfel, clipa următoare nu va mai trebui inventată ci se va naște firesc din asta de acum. Carpe diem este un apel la continuitate .
„Carpe diem” nu înseamnă „nu imi pasă de ziua de mâine” la fel cum „facă-se voia Ta” nu înseamnă „te las pe Tine că eu nu am nicio idee”.
Să consumăm clipele cu responsabilitate, deoarece s-ar putea să le apucăm și pe următoarele!
Sursa foto: arhiva personală
POSTLUDIU
file din călin 